Creative menue planning for health-promoting meals

http://livinglightinternational.files.wordpress.com/2009/02/creativemenuplanning1.pdf

8 alimente care te scapa de migrene‏

http://www.culinar.ro/articole/farmacia-verde/8-alimente-care-te-scapa-de-migrene/199/2817/

10 motive pentru a manca zilnic mere

http://www.culinar.ro/articole/hraneste-te-sanatos/10-motive-pentru-a-manca-zilnic-mere/195/2804/

despre raw food/hrana vie

http://www.culinar.ro/articole/hraneste-te-sanatos/despre-raw-food-sau-mancarea-fara-foc/195/2583/

un curent mai nou gastronimic

Raw food nu este o cura sau dieta, este un mod de alimentatie sanatos. De asemenea, nu tine de o anumita religie si nici nu presupune aderarea la vreo secta, cum ar crede unii. Probabil raw food nu va castiga lupta cu fast food-ul, dar tot mai multa lume alege un stil de viata echilibrat si sanatos.

vedeti mai sus poza pentru rulouri de zucchine cu branza raw

urmeaza reteta(Culinar.ro)

Ingrediente






1/3 cana branza caju
4 felii dovlecel
o mana de ciuperci crimini (butoni de champignon)
1 catel de usturoi maruntit
5 rosii medii, scurse de zeama daca sunt foarte coapte
piper verde proaspat macinat
1 lingura ulei de masline
sare si piper dupa gust
busuioc proaspat dupa gust
 

Mod de preparare

In primul rand, daca nu credeai ca exista branza caju, urmareste reteta pentru a ti-o prepara tu acasa.

Odata ce ai branza facuta, intinde-o cu grija peste feliile de zucchini si ruleaza-le cu grija.

Amesteca restul ingredientelor intr-un blender, pune prima data ciupercile, si mixeaza-le dupa bunul plac, cat de fin doresti.

Aseaza rulourile de zucchini in farfurie si pune deasupra sosul.

Mod de servire

Rulourile de zucchini cu branza raw se servesc cu sosul de rosii si ciuperci.

un tort ca pentru ziua mea....lol ! La Multi Ani mie xxx

http://www.gustos.ro/retete-culinare/tort-fin-de-ciocolata.html

Natural Remedies for Thrush

http://www.regenerativenutrition.com/content.asp?id=251

strabunica stie tot

Legumele congelate (morcovi, cartofi, varza, spanac) isi redobandesc prospetimea initiala dupa o baie buna in apa sarata.

•Salata vestejita isi revine daca e inmuiata mai intai in apa calduta, apoi in apa rece.

•Uleiul folosit la prajit se curata perfect daca e trecut printr-un filtru de cafea.

•Heringii si alte soiuri de peste se desareaza, lasandu-i o jumatate de ora in lapte proaspat.

•Sosurile sarate in exces se pot

desara asezand peste cratita respectiva o panza presarata cu faina.

•Sosul alb devine mai usor daca, inainte de a-l servi, incorporati in el un albus batut spuma.

•Laptele fiert nu mai da afara din oala daca, inainte de a-l fierbe, puneti pe fundul vasului o farfurioara asezata cu gura in jos.

•Carnea de vanat isi inteteste gustul specific daca, inainte de a o gati, ii injectati cu o seringa putin coniac.

•Feliile de jambon pastrate prea multa vreme in frigider au tendinta sa se intareasca. Inmuiati-le cateva minute in lapte, 

isi vor regasi supletea initiala.

•Mamaliga nu face cocoloase daca, inainte de a-l pune la fiert, stropiti malaiul cu apa rece.

•Clatitele nu se mai lipesc de tigaie, daca peste grasime se presara un praf de zahar
Petele de grasime patrunse in lemn se presara cu nisip. Se lasa 12 ore. Se spala cu apa fierbinte si, daca e cazul, procedeul se repeta.

•Sucul de lamaie se limpezeste de toate impuritatile daca e incalzit la 60 de grade.

•Scartaitul usilor dispare daca li se freaca tatanile cu varful unui creion.

•Celofanul de pe borcanele de conserve garanteaza ca dulceata sau zacusca se afla in stare buna, atunci cand se adanceste spre interior.

•Buretii naturali se curata prin fierbere in apa, apoi prin fierbere in otet. Durabilitatea lor se dubleaza.

•Untul ranced isi redobandeste prospetimea si gustul initial daca se topeste, se spumuieste si, cat e inca fierbinte, se baga in el o coaja de paine neagra prajita (timp de 15 minute).

•Gainile si cocosii nu mai pot zbura peste gard daca li se taie primele trei pene din aripi.

•Covoarele se curata bine daca dupa ce le-am maturat, le frecam fie cu miez de paine neagra veche de 2-3 zile, fie cu tarate de grau, presarate pe un burete uscat.

•Albinele care inteapa pot fi lesne inlaturate 

daca in apropiere de stupi se pune o sperietoare de paie cu palarie de fetru. Dupa cateva zile, palaria va fi plina de ace.

•Vanatul ramane proaspat si isi pastreaza gustul nealterat daca e presarat cu cafea macinata.

•Carnurile sarate se desareaza usor daca se spala cu apa fiarta

in care s-a dizolvat zahar praf.

•Pestii de balta isi pierd mirosul de namol daca se lasa cateva ore in apa amestecata cu sare si argila.

•Gustul de namol al pestilor dispare usor daca in apa de gatit se sting 2-3 carbuni de lemn.

•Crapii pot fi transportati proaspeti la distanta mare daca li se baga in gura un miez de paine inmuiat in rachiu.

•Tiparii mor mai usor daca, dupa ce sunt pescuiti, se baga intr-un vas cu apa si cu otet. In apa sarata, cum se practica de obicei, agonia dureaza o jumatate de ora.

•Sangele tiparilor este una dintre cele mai periculoase otravuri, daca patrunde, printr-o zgarietura sau rana, in sangele uman. Actioneaza mai repede decat veninul de vipera.

•Mucegaiul de pe carnurile afumate se curata usor daca este frecat cu o saramura groasa. Acelasi procedeu, aplicat pe carnea proaspat afumata, o fereste de mucegai.

•Conservele pe baza de fructe trebuie puse inca o data la fiert daca celofanul de pe gura borcanelor incepe sa se umfle.

•Mirosul de mobila lacuita si noua dispare daca

se pun pe rafturi vase cu lapte luat de pe foc si se inchid usile sau sertarele.

•Fulgerele lovesc numai acele locuri pe sub care curge sau se afla o apa.

•Copacii cei mai loviti de fulgere sunt stejarii sau arborii cu ramuri uscate. Mestecenii sunt cei mai feriti.

•Zatul de cafea amestecat cu apa este un bun ingrasamant pentru iedera.

•Albusul de ou este cel mai sigur lipici. Nu se desface nici trecut prin vapori de apa.

•Gainile pot fi aparate de vulpi daca li se leaga la gat un clopotel. Vulpile ataca doar noaptea, cand ele dorm. Clinchetul e semn de pericol.
Vasele de aluminiu se innegresc mai greu daca inainte de prima intrebuintare se fierbe in ele lapte. Apoi frecati-le inauntru cu un somoiog de urzici si clatiti-le bine cu apa.

•Vasele de inox nu trebuie frecate cu un burete de sarma. Se zgarie.

•Vasele din arama trebuie curatate cu sare fina amestecata cu putin otet. Nu le frecati cu burete de sarma.

•Vasele arse se recupereaza ca prin farmec daca puneti in ele un pahar de otet si le lasati

pe flacara mica, pana ce lichidul se evapora.

•Cartonul poate sa intre in compozitia ingrasamintelor care se pun in gradina. El face parte din materialele de origine vegetala, la fel ca cenusa de lemn, zatul de cafea si turba.

•Daca scara care duce in becinu e bine luminata, vopsiti-i ultimele trepte in alb. Veti evita accidente periculoase.

•Sticla de sampanie se deschide foarte usor, daca in loc sa invartiti dopul, invartiti sticla, tinand dopul fix.

•Petele de pe podelele de ciment dispar daca le frecati cu o perie aspra, inmuiata in otet clocotit.

•Rugina imprimata intr-o podea de ciment dispare daca impregnati locurile murdare, vreme de cateva ore, cu o solutie de acid oxalic 

(100 g la un litru de apa). Frecati bine si clatiti cu apa multa.

• Ceara de parchet si de mobila poate fi inmuiata, nu doar cu benzina, ci si cu lapte.

•Mobilele primesc o patina frumoasa, de vechi, daca le ungeti cu o pensula inmuiata in ceara topita. Lasati sa se usuce, apoi lustruiti.

Mierea si scortisoara - Remedii din medicina tibetana si ayurvedica

http://www.formula-as.ro/2011/960/medicina-populara-77/mierea-si-scortisoara-remedii-din-medicina-tibetana-si-ayurvedica-13485

mere,un leac universal

http://www.formula-as.ro/2011/960/terapii-alternative-58/un-leac-universal-merele-13487

zona zoster

http://www.formula-as.ro/2011/992/terapii-alternative-58/bolile-toamnei-zona-zoster-14368

Tratamente contra viermilor intestinali

http://www.formula-as.ro/2011/993/terapii-alternative-58/tratamente-contra-viermilor-intestinali-14390

retetele d-lui farmacist bobaru

http://www.formula-as.ro/2012/1033/medicina-naturii-44/retetele-domnului-farmacist-bobaru-leacuri-din-arhiva-vechilor-spiteri-usor-de-preparat-si-de-folosit-acasa-15451

tiroida hashimoto

http://www.formula-as.ro/2012/1014/sanatate-35/cand-sistemul-imunitar-o-ia-razna-tiroidita-hashimoto-14926

un zarzavat miraculos:patrunjelul

http://www.formula-as.ro/2009/869/medicina-naturii-44/un-zarzavat-miraculos-patrunjelul-11117

http://www.cookveg.co.uk/
vegetarian recipies for everybody

Sanatate cu flori - LILIACUL

 

Desfide orice concurenta in mate­rie de culoare si de miros. 

Cu flo­rile lui parfumate cu ambra si imbracate in cele mai suave nuante de alb, mov si roz, este asul de inima al primaverii si al iubirilor patimase. Ceea ce nu-l impie­dica, totusi, sa fie si un strajer al naturii, paznic sau ajutor la suferintele omenesti. Planta bogata in uleiuri aromate, se bucu­ra de cautare atat in terapiile naturiste, cat si in cosmetica.

Leacuri din flori de liliac

* Diabet. Se recomanda administra­rea unui decoct din muguri de liliac, co­lectati primavara, devreme, cand sunt ga­ta sa "plesneasca". Mugurii se usuca, se rasnesc si se pastreaza

in borcane cu filet. Peste doua linguri de pulbere se toarna 200 ml de apa fierbinte, se pune la fiert pe un foc slab (sau baie de aburi) timp de 15 minute, apoi se filtreaza si se aduce la volumul initial cu putina apa fiarta. Se bea cate 1 lingura, de 3 ori pe zi.
* Guta, reumatism, depunere de sa­ruri, artrita. 1. Tinctura: Florile de liliac se pun intr-o sticla de jumatate de litru, pana la gatul ei. Se toarna peste ele alcool de 40 de grade, se lasa la macerat timp de 21 de zile la intuneric, apoi se filtreaza si se storc bine florile. Se beau 30 de pica­turi, cu 50 ml apa, de 3 ori pe zi, inainte de mese, timp de 3 luni. 2. Unguent: doua linguri de flori tocate sau mixate se amesteca bine cu 2 linguri de unt (osanza topita sau untura de gasca), se tin pe baie de aburi 30-40 de mi­nute, se lasa la racit si se pas­treaza nestrecurate, la frigider. Inainte de cul­­care, locurile bolna­ve se incalzesc cu un foen si se frictioneaza cu un­guent. Conco­mi­tent, se bea tinctura din flori, cate 30 de picaturi, de 3 ori pe zi, inainte de masa.
* Rani, lovituri, re­u­matism: la o ceasca de flori de liliac se adau­­ga 0,5 litri de tuica si se lasa la ma­cerat timp de doua saptamani. Se utili­zeaza sub forma de comprese, ce se schim­ba de 3-4 ori pe zi.
* Artrita reumatoida, depunere de saruri in articulatii, pinten osos. Flori uscate de liliac se macereaza in alcool de 40gr. (intr-un raport de 1:10), timp de 8-10 zile, intr-un recipient inchis etans. Se administreaza cate 30 de picaturi, de 2-3 ori pe zi, cu putina apa. In acelasi timp se freaca locurile dureroase sau se fac impa­chetari cu aceeasi solutie.



Leacuri din frunze de liliac

* Bolile inflamatorii ale rinichilor, pietre. In medicina traditionala este utili­zat extractul din frunze de liliac. Peste 2 linguri de frunze zdrobite de liliac se toar­na 250 ml de apa calda, se aduce la punc­tul de fierbere, apoi se indeparteaza de pe foc si se infuzeaza lichidul invelit in plapuma, timp de 2-3 ore. Se strecoara si se stoarce. Luati 1 lingura, de 4 ori pe zi, inainte de mese. O cura dureaza doua sap­tamani. Dupa o pauza de 2-3 sap­ta­mani, daca este necesar, procedura se poate repeta de 3-4 ori.
* Plagi purulente. Inca din batrani frunzele proaspete de liliac erau renumite in tratamentul tesutului cutanat. Pentru spalarea ranilor, puteti folosi infuzie din frunze. In acest caz, doua linguri de frun­ze uscate se aduc pana la fierbere, cu 200 ml apa, si se infuzeaza timp de 2-3 ore. Se filtreaza si se aplica sub forma de spa­laturi si comprese.

 

* Raceala cu febra. Preparatele din liliac au proprietati antiinflamatorii si sudorifice. La primele simptome aparute se prepara o infuzie din 2 linguri de frun­ze tocate peste care se toarna 1 cana de apa clocotita. Se infuzeaza o ora, in ter­mos, sau cu vasul invelit in prosop flau­sat. Se bea cate o ceasca de infuzie, de 3-4 ori pe zi, putin incalzita.
* Malarie cu frisoane. Iata o boala ce nu se lasa batuta, in ciuda faptului ca medicina inventeaza vaccinuri si medica­mente tot mai puternice. De aceea e bine sa stim cateva metode de lupta cu febra palustra. 1. Se culeg 20 de frunze tinere, inca

lipicioase, de liliac, si se toaca. Peste masa verde se toarna 250 ml de apa clo­cotita. Se infuzeaza (de preferat in ter­mos) timp de 1,5 ore, apoi se strecoara. Se beau cate 100 ml, de doua ori pe zi, di­mineata, pe stomacul gol, cu o ora ina­in­te de masa, si seara, dupa ultima masa, in timp ce bolnavul sta culcat in pat. Sau se beau de trei ori pe zi, cate 100 ml, ina­inte de mesele princi­pa­le. O cu­ra dureaza 10 zile. 2. A­mes­tec care vindeca ma­laria, chiar si atunci cand toate celelalte me­tode nu mai ajuta: se combina 20 g de frunze proas­pete de liliac, 1 lin­gurita de pelin proaspat, cu 1/2 lingurita de ulei de eucalipt. Se lasa la macerat intr-un litru de tuica, in sticla inchisa etans, la intu­neric, timp de 2 sap­tamani. Se beau cate 2 linguri, inainte de mesele principale.
* Guta. Se amesteca parti egale de flori si frunze uscate de liliac. Doua lin­guri de amestec se macereaza in 200 ml de alcool de 70gr. sau tuica, timp de o sap­tamana, la intuneric, agitand periodic. Se filtreaza si se beau cate 20-30 de picaturi de tinctura pe baza de alcool, sau 50 de picaturi pe baza de tuica, de 3 ori pe zi, inainte de masa.
* Artrita, reumatism, dureri lomba­re. Se amesteca 2 linguri de frunze de liliac tocate sau mixate, 300 ml de suc de ridiche neagra, 200 g de miere de albine si 100 ml de tuica. Amestecul se lasa 24 de ore intr-un borcan cu filet, la intuneric, apoi se foloseste pentru frectii. Inainte de procedura, locurile afectate se incalzesc cu un foen. Inainte de folosire, preparatul se amesteca bine.

 

MUGUR MUGUREL

 

Farmacia padurii isi deschide larg portile. Printre primele leacuri ce trebuie adunate sunt lastarii si mugurii 

Ma mir de fiecare data cand citesc descrierile plantelor si ale preparatelor reproduse in carti, dupa manuscrise vechi de mii de ani. Cunostintele stramosilor nostri despre natura sunt uluitoare. Secole intregi, oamenii au stiut sa traiasca fara medicamente, ocrotindu-si sanatatea cu leacuri din farmacia naturii, pe care le adaptau si le innoiau la fiecare anotimp. Daca iarna, cele ce se bucurau de trecere erau plantele uscate si radacinile, vara florile, iar toamna fructele si scoarta copacilor, primavara era anotimpul in care oamenii plecau la padure in cautare de muguri si de lastari. Traditia s-a pastrat pana azi

si fenomenul e lesne de inteles. Primavara, natura reinvie cu o energie exploziva, care se transforma in sanatate. Circuitele clorofilei se reactiveaza, iar substantele active din plante sunt ca aurul pur. Revenind la traditie, sa ne amintim ca ciobanii nostri, cand urcau cu turmele in munti, primavara, mancau frecvent muguri de fag si mesteacan, ori lujeri de zmeur si mure, care ii intremau si ii tineau sanatosi.
Studiati pe-ndelete in laboratoare, mugurii au astazi o intrebuintare mai larga, administrati, si ca tonic de primavara, dar si ca remediu pentru diverse boli. Daca va numarati printre cei care cred in puterea tamaduitoare a naturii si obisnuiti sa plecati in padure, ca sa adunati primele plante medicinale, ridicati-va ochii si catre mugurii din copaci. Dar faceti-o cu grija si cu masura, fara sa raniti crengutele tinere. De altfel, cel mai bine este sa culegem mugurii de pe crengile taiate anume, primavara, iar mugurii de brad si de pin se culeg numai de pe copacii maturi, de pe crengile laterale. Este bine sa fim stapani grijulii ai naturii, sa nu distrugem copaceii cei tineri, sa nu-i lasam fara muguri, dar mai ales fara varf!

Conservare

Perioada de uscare a mugurilor este mai lunga decat a frunzelor. Se usuca in straturi subtiri, la temperatura de pana la 20 de grade, ca sa nu se piarda calitatile terapeutice, vitaminele si enzimele. Ca sa nu se mucegaiasca, se afaneaza cu mana de doua ori pe zi sau se usuca pe rame invelite in tifon sau panza topita. Se pastreaza in locuri uscate, in pungi de hartie sau in borcane bine inchise. Mugurii de conifere se pastreaza si in congelator, pentru a fi folositi in stare proaspata.



Mugurii de mesteacan

Primavara, cand se curata copacii, se taie crengute de mesteacan de 25-30 cm. Se leaga in "buchete", cate 12-15 bucati, si se usuca in locuri cu circulatie buna de aer, afanandu-i mereu. Mugurii se pastreaza in pungi de hartie sau in borcane cu filet, iar crengutele se folosesc pentru ceaiuri sau bai.

 

Compozitie. S-a dovedit ca un muguras micut cat o faramitura are in continutul lui 6% ulei eteric, flavonoizi, acid ascorbic, saponine, substante tanante si rasinoase, zahar, fitoncide. S-au descoperit si substante antibiotice, cu actiune bactericida puternica. Datorita acestor "comori", mugurii de mesteacan au numeroase calitati terapeutice. Sunt diuretici, dezinfectanti, expectoranti, antiinflamatori, sudorifici etc.

Preparate din muguri de mesteacan

Infuzia: se prepara in termos, timp de 1-2 ore, dintr-o lingurita de muguri si 250 ml apa clocotita. Se beau in 3-4 reprize, cu 20 - 30 minute inainte de mesele principale.
Decoctul: 10 g de muguri se aduc pana la fierbere, in 200 ml apa. Se lasa pe foc mic 15 minute si se strecoara. Se bea cate o lingura, de 3-4 ori pe zi, inainte de masa. Se adauga si in bai datorita efectului antiinflamator.
Tinctura: se prepara din jumatate de sticla umpluta cu muguri si o sticla de tuica. Se lasa la macerat timp de o luna, intr-un vas inchis ermetic, pus la intuneric. Se beau cate 30 picaturi, de 3-4 ori pe zi, daca reteta nu prevede o alta doza. Se foloseste si extern, pentru tamponarea ranilor, arsurilor, escarelor, crapaturilor pielii, iritatiilor, eruptiilor. In caz de dureri de dinti, tamponul imbibat cu tinctura se tine pe dintele cu probleme. In cazuri de dureri nevralgice, miozite, se maseaza locul cu tinctura, iar pentru artrita si reumatism, se aplica comprese pe articulatiile bolnave.

Tratamente

* Amigdalita. Batranii de la tara se tratau in caz de dureri de gat mestecand incet 1-2 linguri de muguri proaspeti, apoi faceau gargara cu infuzie concentrata de muguri. Pentru raceli, se facea ceai din muguri si se consuma cald, in timpul zilei.
* Litiaza urinara. Pentru persoanele care sufera de pietre in vezica urinara, se prepara infuzie dintr-o lingurita de muguri si 150 ml de apa clocotita, care se tine in termos sau pe bai de aburi (bain-marie), timp de 15 minute, apoi se lasa 45 de minute la temperatura camerei. Dupa racire, lichidul se strecoara si se imparte in trei doze, care se beau in timpul zilei, la intervale egale de timp (de exemplu la orele 7, 14 si 21), cu 30 minute inainte de masa.
* Afectiuni gastro-intestinale. Se prepara un decoct din doua linguri de muguri si un litru de apa. Mugurii se pun in apa rece, se aduc pana la fierbere si se tin sub capac la foc mic timp de 20 de minute. Dupa racire, lichidul se strecoara prin panza topita sau printr-un strat subtire de vata, pus intre doua straturi de tifon. Se bea cate un pahar dimineata, pe stomacul gol, si cu o ora dupa masa, timp de 7-10 zile.
* Bronsita, traheita. Pentru afectiunile sistemului respirator, peste 20 g de muguri uscati se toarna 100 ml de alcool de 70% si se macereaza timp de trei saptamani. Alcoolul se strecoara, iar mugurii se storc bine printr-un ciorap de dama. Se administreaza cate 20-30 de picaturi (in functie de greutatea corporala), amestecate cu o lingura de apa, cu 20 minute inainte de masa. Se ia de 3 ori pe zi.
* Ulcer stomacal si duodenal. Mugurii se amesteca cu tuica in proportie 1:10 (de ex. 50 g de muguri si 500 ml de alcool) si se macereaza timp de 10 zile. Bolnavii beau cate 1/2-1 lingurita de preparat, amestecat cu o lingura de apa, de trei ori pe zi, cu 15-20 minute inainte de masa. Mugurii de mesteacan se folosesc si in combinatii cu alte plante, in afectiuni mai grave, precum tuberculoza sau cancerul.
* Tuberculoza. Pentru prepararea retetei ce urmeaza este nevoie de 5 linguri de muguri de mesteacan, 200 g miere de albine de tei, un pahar de terci din frunze de aloe, 10 g flori de tei, 100 g ulei de masline, 500 ml apa. * Mugurii si florile de tei se pun in apa rece, se aduc pana la fierbere si se lasa 3 minute pe un foc mic. Se trage vasul si se infuzeaza acoperit o ora, apoi se strecoara si se stoarce bine. Aloe se amesteca cu ulei si se fierbe 5 minute pe un foc foarte mic. Se raceste putin si se amesteca cu prima infuzie, apoi se adauga mierea de albine si se omogenizeaza. Preparatul se pastreaza in sticle de culoare inchisa, la frigider. Se consuma cate o lingura, de 3 ori pe zi, timp de 1,5-2 luni. Dupa o pauza de 21 de zile, cura se repeta.

Mugurii de plop negru

 

Mugurii copacului seamana cu niste tepi de culoare inchisa, cu care plopul se apara de tot ce este rau.
Mugurii de plop negru sunt bogati in ulei eteric, glicozide, acid galic, ascorbic si malic, clei vegetal (rasina), ceara, gudron de lemn amar, fiind un adevarat dar al naturiipentru oamenii bolnavi. Rasina din muguri intra si in compozitia propolisului, cel mai puternic antibiotic natural. In medicina populara, infuziile si tincturile ajutau in lupta cu hemoroizii, febra, se foloseau pentru efectele lor sudorifice, diuretice, calmante.

Tratamente cu muguri de plop

* Irascibilitate, nervozitate ridicata. Se macereaza 100 g de muguri intr-un litru de tuica, in sticla de culoare inchisa, timp de trei saptamani. Periodic se agita. Se beau cate 1-2 linguri, "lungite" cu 50 ml de apa, de 3-4 ori pe saptamana. Rezultatele pozitive apar mai repede daca administrarea se asociaza cu bai calde, de doua ori pe saptamana.
* Dureri reumatice, prurit cutanat, caderea parului, hemoroizi. Mugurii proaspeti se piseaza pana se obtine o pasta. Se iau doua linguri de pasta si se amesteca cu 5-6 linguri de unt de casa sau vaselina farmaceutica, pana se obtine o masa omogena, care se pastreaza la rece, in borcan cu filet. Se foloseste pentru masaje in zonele cu probleme.
* Alta reteta pentru caderea parului: muguri de plop bine uscati se rasnesc bine si se amesteca cu ulei de ricin, in proportie de 1:4.

/> Mugurii de brad si pin

Aerul din padurile de conifere este deosebit de curat si aromat. Din timpurile antice s-a observat ca el este foarte benefic pentru bolnavii de tuberculoza. Iar gustul siropului de muguri de brad ne este cunoscut din copilarie, cand bunicile ne tratau de raceala.

 

Inca de la sfarsitul iernii, plantele conifere incep sa acumuleze pe varfurile crengutelor o rezerva de vitamine si microelemente. Acum, in lunile de primavara, mugurii de pin si de brad contin tot ce este necesar organismului uman pentru mentinerea sanatatii si pentru vindecare: substante fitochimice, uleiurile volatile formate din pinen, limonene si silvestren. Mugurii mai contin rasini, principii amare, pinitol, coniferozida, vitamina C, flavonoizi, tocoferol (vitamina E), carotene, microelemente (Fe, Cu, Al) si fitoncide.
In medicina oficiala, mugurii de pin si brad sunt utilizati ca remediu in infectiile respiratorii (bronsite, traheite, laringite), in infectiile urinare, ca dezinfectant, diuretic, expectorant, antiinflamator.
In medicina populara, un remediu cunoscut din mosi-stramosi este mierea de brad. Mugurii de conifere proaspat culesi se spala sub un jet de apa rece. Intr-un vas emailat se pune o parte din muguri, la 3 parti de apa, se acopera cu un capac, se aduce pana la fierbere si se lasa pe foc slab 15 minute. Dupa racire si strecurare, lichidul obtinut se amesteca cu zahar in proportie de 1:2, si iar se aduce pana la fierbere, pe foc mic. Preparatul obtinut se foloseste in cazuri de raceala si de astm bronsic, de trei ori pe zi, cate o lingura cu apa sau lapte caldut. Ajuta si la restabilirea vocii, in cazul persoanelor care isi solicita des coardele vocale.

 

In medicina populara se mai foloseste si suc din muguri si lastari tineri de conifere, care intaresc vasele sanguine, rinichii si organismul in intregime. El se mai foloseste si pentru vindecarea tuberculozei, astmului bronsic, pneumoniei, pentru bronsita si traheita.
Prepararea sucului. Mugurii si lastarii se spala in apa rece, se usuca pe un prosop si se taie marunt. Se aseaza intr-un borcan de sticla, alternand un strat de masa verde si un strat de zahar. La un borcan de 5 litri, se pune 1 kg de zahar. Borcanul se lasa 12 ore, apoi se amesteca continutul cu o lingura de lemn. Se leaga borcanul cu o panza de in sau de bumbac si se expune la soare 10 zile. Sucul se strecoara si se pastreaza in sticle (sa nu fie de plastic) si se consuma pe stomacul gol, copiii cate o lingura, iar adultii cate doua linguri pe zi.
* Tuberculoza. Un efect bun pentru cresterea imunitatii se obtine prin prepararea unui decoct din 75 g muguri de brad si 75 g de conuri tinere. Peste amestec se toarna un litru de apa rece, se aduce pana la fierbere si se tine pe foc 10 minute. Se lasa vasul invelit intr-un prosop flausat, timp de 8-10 ore, apoi se strecoara. Se bea cate 1/2 de pahar, de 3 ori pe zi, intre mesele principale.

Medicina naturista

"Naturalia". un univers al produselor naturale de calitate. Incet dar sigur,medicina naturii devine si-n Romania o optiune majoritara. Saracia, ineficienta tratamentelor clasice ori pericolul medicamentelor chimice de sinteza (cu reactii adverse mai periculoase chiar decat boala pe care-o... 

"Naturalia"
un univers al produselor naturale de calitate

Incet dar sigur, medicina naturii devine si-n Romania o optiune majoritara. Saracia, ineficienta tratamentelor clasice ori pericolul medicamentelor chimice de sinteza (cu reactii adverse mai periculoase chiar decat boala pe care-o trateaza) ii fac pe oameni sa-si indrepte speranta catre capacitatea naturii de-a vindeca. Remediile bazate pe plante, arbori, cereale si fructe se bucura de o incredere tot mai mare, mai ales cand cei care le prepara si le administreaza sunt medici,

biologi, farmacisti. La concurenta cu marile firme occidentale, care au patruns pe piata cu produse naturiste competitive dar scumpe, seducatoare prin prezentarea lor, firmele romanesti de produse obtinute din plante, la fel ca si producatorii particulari, isi sustin oferta in conditii cu mult mai modeste, intr-o prezentare precara (ambalaje saracacioase), fara publicitate la televiziune si-n presa, din pricina lipsei de bani. Dar la fel ca in basmul Cenusaresei, pantofiorul de aur va ajunge in casa lor. Motivul? Calitatea absolut exceptionala a produselor romanesti, care incep sa fie solicitate si pe plan international.

Consecventi stradaniei noastre de a face reclama pe gratis produselor realizate de cercetatorii si terapeutii romani, va prezentam astazi o veritabila "institutie" de comercializare a produselor naturale (medicamente, tonice, alimente), girata de doi eminenti medici specialisti: dr. Maria si Pavel Chirila din Bucuresti. Despre rostul magazinului "Naturalia", l-am rugat pe dl dr Pavel Chirila sa ne dea cateva amanunte: "La cabinetul nostru de medicina interna si alergologie din Voluntari, vin bolnavi care cauta alte solutii terapeutice decat medicina clasica. Ei apeleaza la aceste alternative terapeutice fie datorita insuccesului tratamentelor alopate, fie din cauza reactiilor adverse ale medicatiei chimice. Am constatat ca bolnavii ne solicitau ajutorul pentru a gasi produsele dietetice necesare intregirii practicilor lor naturiste, fiindu-le greu sa faca o selectie din produsele existente in supermarketuri. Astfel s-a nascut ideea de a deschide acest magazin, in care alegem cu grija alimentele ce corespund standardelor dieteticii naturiste, si unde desfacem si unele produse realizate in laboratorul propriu".

- Despre produsele realizate la "Naturalia" as dori sa discutam astazi. Ce noutati oferiti clientilor dvs.?

- In cadrul laboratorului "Naturalia", cu ajutorul unui valoros colectiv de farmacisti, am realizat o serie de produse care vin in ajutorul oamenilor bolnavi datorita puterii miraculoase a plantelor. Voi incerca sa le prezint succint, cu speranta ca aceste informatii vor fi utile cititorilor dvs.

Remedii fitoterapeutice



Tonic 1 - extract hidroalcoolic obtinut din coacaz, codita soricelului, coada calului angelica, schinduf si miere, indicat in urmatoarele afectiuni: anemii datorate carentei de fier, astenii, anorexia copiilor, anemii secundare, parazitoze si convalescente dupa boli epuizante. (375 ml - 13.500 lei).

Tonic 2 - extract hidroalcoolic obtinut din afine, sovarf, codita soricelului, fenicul, canepa codrului si miere. Observatiile clinice, traditia medicala populara si cercetarile de laborator indica acest produs in tratamentul si profilaxia infectiilor cronice recidivante si a depresiilor imunitare. (375 ml - 13.500 lei).

Vin Tonic Corylus - traditia medicala populara foloseste frunzele tinere de alun pentru corectia carentelor nutritive si energetice de la sfarsitul iernii. Produsul este obtinut prin macerarea mugurilor foliari de alun in vin de calitate superioara, fiind indicat in tratamentul asteniei fizice si intelectuale. (375 ml - 9500 lei).

Digest Vin - este un produs alimentar obtinut prin macerarea unor plante in vin rosu, de calitate superioara. Plantele au fost selectionate pentru efectul lor favorabil asupra digestiei, avand ca efect scaderea flatulentei (balonare). Datorita bunei tolerante, poate fi folosit si de catre bolnavii colitici. Este produs in patru variante aromatice: turita mare + sovarf, turita mare + isop, turita mare + fenicul, turita mare + cimbru. (375 ml - 9500 lei).

Vin Digestiv Cu Efecte Antiparazitare - extract obtinut prin macerarea de pelin, angelica si busuioc in vin, indicat in: parazitoze digestive, anorexie, astenie, anemie. Favorizeaza eliminarea parazitilor. (375 ml - 12.000 lei)

Crataegus (capsule) - medicament realizat din pulbere de frunze si flori de paducel, destinat hipertensivilor, deoarece hipertensiunea arteriala este o boala cu larga raspandire si exista foarte multi bolnavi care nu tolereaza medicamentele de sinteza antihipertensive. Este indicat in tratamentul hipertensiunii arteriale esentiale (stadiul I-Ii) si ca adjuvant in cardiopatia ischemica, nevroze cu manifestari cardiovasculare si aritmii extrasistolice supraventriculare.
Contraindicatii: bolnavii care au rinita sau astm bronsic. (28.000 lei/flacon)

Rumex-Carbo - remediu inspirat din unele practici ale medicinei populare, care folosesc amestecul de pulberi din plante (vita de vie, maslin, rostopasca si stevie - carbonizate) pentru efectele de usurare a digestiei, in special la bolnavii cu hepatita acuta sau cronica si la cei cu diskinezie biliara. Experienta clinica a colectivului de la "Naturalia" a dovedit efectele deosebite ale acestui carbune in scurtarea evolutiei hepatitei acute si oprirea evolutiei hepatitei cronice. De asemenea, acest produs s-a dovedit a fi un bun mineralizant, prin importantul continut de fier, fosfor, potasiu si magneziu, fiind indicat si pentru copiii cu malnutritie. (20.000 lei/flacon)

Vaccinum Myrtillus T.M. - tinctura de afin, indicata in tratamentul enterocolitelor.

Angelica Archangelica T.M. - tinctura de angelica, indicata in tratamentul asteniei fizice si intelectuale, al hepatitei cronice si al ulcerului gastroduodenal. Are efect stimulent al poftei de mancare la copiii anemici.

Calendula Officinalis T.M. - tinctura de galbenele, indicata in tratamentul extern al plagilor, eczemelor, ulcerelor cutanate, furunculozei si pentru tratamentul intern al ulcerului gastroduodenal si al colitei.

Viola Tricolor T.M. - tinctura de trei frati patati, indicata in tratamentul bolilor alergice eruptive (urticarie, edem angioneurotic); de asemenea, este un drenor general eficient.
(Flacoane a 50 ml - 6000 lei)

Ulei Cu Sunatoare - produs antiinflamator, antihemoragic, antihemoroidal, cicatrizant, antiulceros, coleretic, colagog. Este indicat in tratamentul ulcerului gastric si duodenal, in constipatia cronica, in stomatite, gingivite, paradontoza (gargara cateva minute).

Ulei Cu Galbenele - produs antiinflamator, cicatrizant, antifungic, hipolipemiant. Util in stomatitele candidozice, sub forma de gargara.
(Flacoane a 500 ml - 20.000 lei)

Produse dietetice

Otet Cu Chimion - are efecte antiseptice, carminative, fiind indicat in aerofagie, balonari si colici abdominale.

Otet Cu Angelica - are actiune dezinfectanta, fiind indicat in enterocolitele acute si cronice. (Este un aromatizant deosebit de placut in salate.)

Otet Cu Anason - are efecte de stimulare a secretiei pancreatice, este antispastic si carminativ, fiind recomandat diabeticilor si persoanelor care prezinta balonari, colici abdominale, hiperlipemie, hipercolesterolemie.

Otet Cu Cimbru - are efecte antiseptice intestinale, carminative, vermifuge. Se recomanda persoanelor care sufera de colita cronica, sindroame dispeptice cu balonari, parazitoze intestinale.

Otet Cu Fenicul - are efecte dezinfectante, carminative si antispastice gastrointestinale, fiind indicat in aerofagie, balonari si colici abdominale.

Otet Cu Isop - are efecte antiseptice, fiind indicat persoanelor cu enterocolita cronica.

Otet Cu Sovarf - are efecte antispastice si dezinfectante ale tractului digestiv, fiind recomandat in gastrita hipoacida,

colita de fermentatie.

Otet Cu Anghinare - are actiune puternica de drenaj al bilei si de combatere a constipatiei, fiind indicat in diskinezia biliara, constipatie, hepatita cronica, urticarie, prurit cutanat, in special la diabetici.

Oteturile se utilizeaza in alimentatie, ca adaos la salate si ciorbe sau pentru aromatizarea muraturilor.
(Flacoane a 500 ml - 5500 lei)

Ulei Cu Salvie - produs coleretic, hipoglicemiant, antispastic, antiinflamator, antifungic, antisudorific. Se recomanda si in tratarea stomatitelor (candida) si pentru calmarea flatulentei.

Ulei Cu Maghiran - produs antispastic, sedativ, carminativ, care favorizeaza digestia gastrica. Este folosit si drept condiment.

Ulei Cu Menta - produs coleretic, antispastic, antidiareic, are efect usor anestezic si este util in tratamentul enterocolitelor fermentative (actiune antifermentativa, dezinfectanta). Se foloseste si sub forma de gargara, pentru dezinfectia cavitatii bucale.

Ulei Cu Sovarf - produs antiseptic, antispastic. Avand efect antimicrobian si paraziticid, este indicat in parazitozele digestive si colitele cronice.

Ulei Cu Cimbru De Gradina - produs antiparazitar, antispastic, carminativ. Se poate folosi si drept condiment in alimentatie.

Ulei Cu Anghinare - produs coleretic, scade nivelul lipidelor totale si al colesterolului seric, in special la bolnavii cu hepatite cronice. De asemenea, este un tonic amar.

Ulei Cu Busuioc - produs antispastic, carminativ. Indicat in colita cronica, sindroame dispeptice si - sub forma de gargara - in stomatite, candidoze, paradontoze.

Ulei Cu Isop - produs sedativ, antispastic, antisudorific. Se recomanda si in sindroame dispeptice.

(Flacoane a 500 ml - 20.000 lei)

Cereale 1- este un amestec de pulbere integrala obtinuta din grau, orz, orez si secara, supuse unui tratament termic menajant. Este bogat in minerale, vitamine, aminoacizi etc. Se adauga la diferite feluri de mancare gatita sau se consuma in asociere cu iaurt, frisca, smantana, oua, branza de vaci, miere, gemuri, nectaruri etc. Produsul este insotit si de cateva retete de preparare. (12.000 lei/punga a 650 g)

Cereale amestec pentru supa - produs obtinut din grau, porumb si orez (cereale macinate la moara cu pietre). Este un aliment complex - nutritiv si terapeutic - bogat in minerale, vitamine, aminoacizi etc. (6500 lei/punga a 500 g)

Condiment cu cimbru - amestec de plante aromate (cimbru, coriandru, busuioc). Datorita compozitiei este un condiment bland, neagresiv, putand fi folosit de bolnavii cu afectiuni hepatice si digestive.

Medicina naturista

Medicina Naturii. Un "medicament" fabulos:. Intepaturile de albine. Terapiile naturale continua sa surprinda si sa faca minuni: cine sa fi crezut ca veninul albinelor are forta de-a vindeca o multime de boli, inclusiv cancerul? Ce-i drept, e nevoie de stiinta unui medic adevarat, pentru ca substanta m... 

Medicina Naturii



Un "medicament" fabulos:

Intepaturile de albine

Terapiile naturale continua sa surprinda si sa faca minuni: cine sa fi crezut ca veninul albinelor are forta de-a vindeca o multime de boli, inclusiv cancerul? Ce-i drept, e nevoie de stiinta unui medic adevarat, pentru ca substanta miraculoasa sa fie introdusa in doze si in locuri precise in organism. Maestru al tehnicilor medicale orientale, doctorul constantean Stefan Stangaciu (mult mai cunoscut in strainatate decat in tara) explica, pentru cititorii revistei

noastre, principiile tratamentelor sale, cu ajutorul carora a izbutit sa salveze vietile a mii de bolnavi

Dr. Stefan Stangaciu are 39 de ani si, in pofida celebritatii sale internationale, este un om generos si modest. Absolvent al Facultatii de Medicina din Bucuresti, este atras inca din anii studentiei de tratamentele naturiste, pe care incepe sa le aprofundeze indeaproape, devenind un mare specialist. La cabinetul sau din Constanta, dr. Stangaciu aplica deopotriva homeopatia, acupunctura, apiterapia, fitoterapia, aromoterapia, diagnosticarea de tip Ayurveda, fiind totodata si un eminent iridiolog. In calitate de specialist in apiterapie, Stefan Stangaciu este membru de onoare si presedinte al mai multor institutii medicale internationale, a publicat carti de specialitate si studii, a participat la numeroase congrese si conferinte (in prezent se afla in Canada), tinand comunicari de larga audienta. Una dintre cele mai spectaculoase performante ale doctorului Stangaciu este tratamentul cu intepaturi de albine, al caror venin are efecte benefice asupra organismului uman. Prin aceasta terapie alternativa, medicul a vindecat cazuri grave de cancer, precum si alte maladii considerate drept incurabile. In cabinetul lui din Constanta, zeci de oameni il viziteaza cu recunostinta si afectiune, pentru a-i multumi ca i-a vindecat. Succesele sale in acest domeniu i-au atras o popularitate uriasa si o colaborare intensa cu organisme medicale dintre cele mai prestigioase pe plan mondial. Aproape ca este de necrezut, avand in vedere anvergura realizarilor sale, lipsa de ecou a acestora in Romania... Cordial, amabil, devotat tot mai numerosilor sai pacienti, tanarul medic duce o viata "sportiva", care poate sa fie luata model: este nefumator, vegetarian, ii plac marea si scufundarile subacvatice. Tocmai pentru ca iubeste atat de mult viata, Stefan Stangaciu vrea sa ii ajute si pe altii sa traiasca fericiti. "Paza buna trece primejdia rea", ne avertizeaza medicul constantean. E mult mai usor sa preintampini o boala, decat sa lupti pentru a o vindeca.

Stefan Stangaciu

"Apiterapia este regina tratamentelor naturiste"
Dirijorii si apicultorii detin recordul de longevitate

- Cine sunteti, de fapt, domnule doctor Stangaciu?

- Un medic generalist absolut obisnuit, dar care are meritul de-a fi indraznit sa aiba idei si care a fructificat, in egala masura, ideile sau sugestiile unor traditii medicale multimilenare.

- Cum ati descoperit miracolul apiterapiei?

- Curiozitatile mele fata de acest subiect, pe care il consider de-a dreptul fascinant, au debutat acum doua decenii, chiar la inceputul studentiei bucurestene. Atunci m-am apropiat de tehnicile orientale. Am facut yoga, am descoperit acupunctura si am inventat "iridiologia". Pe masura ce continuam studiile medicale clasice, mi-am largit aria interesului. Inca din acei ani, m-am indreptat spre cercetarea terapiilor alternative. In cele din urma, m-am confruntat cu exemple dintre cele mai concrete, absolut surprinzatoare. Spre sfarsitul anilor 80, am descoperit ca apicultorii sunt cei mai putin bolnavi oameni si se incadreaza, conform standardelor medicale internationale, in a doua grupa de longevitate, din punct de vedere profesional, dupa... dirijorii de orchestra! La cei din urma lucrurile se explica prin satisfactia emotionala coplesitoare, care intretine dinamica vitalitatii organismului. In ce-i priveste pe cei dintai, singura explicatie o constituie nenumaratele intepaturi de albine, la care sunt supusi, involuntar, in timpul vietii. Asa am inceput o cercetare sistematica, prin care am ajuns la Centrul de Apiterapie din Bucuresti, despre care habar nu aveam atunci, ca este unic in lume... Printr-un concurs fericit de imprejurari, am avut acces la manuscrisele si rezultatele cercetarilor lui Alexandru Parteniu, un mare savant al acestui domeniu, care studia apiterapia de 45 de ani si care a murit dupa Revolutie aproape necunoscut. Din acest punct de vedere, este o obligatie morala pentru mine, insa si o aleasa onoare, sa recunosc public ca ma consider discipolul postum al regretatului profesor doctor Alexandru Parteniu. Apoi, am mai cunoscut cativa, hai sa le zicem asa, "apiterapeuti populari" - cum este, de pilda, doamna Ferencz Shapira - si experienta mea s-a imbogatit considerabil. Intre timp, devenisem "acupunctor" licentiat, studiasem homeopatia, fitoterapia si avansasem in aprofundarea medicinii naturiste. Nu in ultimul rand, o importanta fundamentala au avut-o propriile vindecari, fapt ce m-a facut sa-mi castig increderea in mine insumi si m-a convins definitiv. M-am vindecat singur de faringita cronica, dupa o cura de Proposept (un fel de Faringosept pe baza de propolis) si m-am lecuit de o spondilita grava, cu venin de albine, intr-o luna. Asa se face ca, in 1991, m-am hotarat sa ma despart de medicina traditionala, fara sa o abandonez total, si mi-am deschis cabinetul de "Medicina Naturii", la Constanta.

Cele 9 "minuni"

- De ce tocmai apiterapia, domnule doctor?

- Va pot spune, in totala cunostinta de cauza, ca apiterapia este "regina tratamentelor naturiste" si exact asa o numesc astazi specialistii din intreaga lume. Ca tehnica medicala de granita, ea este singura care include toate celelalte metode naturiste, dar ramane in egala masura o punte intre medicina naturii si cea clasica, deoarece nu poti folosi cu eficienta metodele naturiste ale apiterapiei, daca nu cunosti foarte binemedicina traditionala. Apiterapia inglobeaza in larga masura fitoterapia, fiindca albina culege din flori si din rasini cele mai importante informatii genetice ale lumii vegetale, pe care le poate folosi omul prin intermediul mierii si al celorlalte derivate apicole. Exista, de fapt, noua produse de baza cu efecte profilactice sau curative unanim acceptate: polenul, pastura, veninul de albine, mierea, mierea de mana, propolisul, ceara, laptisorul de matca si apilarnilul. Asa au aparut "apifitoterapia" si "dietoterapia", ca metode conexe ale apiterapiei. De pilda, detractorii naturismului sustin ca vegetarienii sunt niste nebuni, pentru ca isi anemiaza organismul, deoarece vitamina B12 ar exista doar in carne, ceea ce este complet fals. Laptisorul de matca si polenul contin aceasta vitamina esentiala. In Ucraina s-a facut chiar un experiment edificator: timp de sase luni, un grup de subiecti s-au hranit exclusiv cu miere si polen, iar in finalul perioadei se simteau excelent! Apoi urmeaza "aromoterapia"... Propolisul, de exemplu, contine parfumurile esentiale ale lumii vegetale si iti ofera posibilitatea unor tratamente efective cu parfumuri naturale. Eu am avut pacienti care s-au vindecat de astm bronsic, respirand parfumul unui stup! Vine, pe urma, la rand, homeopatia, ce intra in balonul apiterapiei fiindca propolisul, polenul si mierea contin doze minuscule de informatii genetice, care actioneaza la nivelul organismului uman exact in formula homeopata. Cea de-a cincea metoda naturista, cuprinsa in apiterapie, este acupunctura. Administrarea veninului de albine, prin intepaturi fixate dupa regulile acupuncturii chinezesti multimilenare, a dus la aparitia "apipuncturii". Iata, asadar, de ce afirmam ca apiterapia este regina tratamentelor naturiste!

- Haideti sa intram in amanunte, dar pe intelesul tuturor! Cum procedati?

- In primul rand, ii cer pacientului un set complet de analize medicale traditionale. Pe urma, ii pun la randul meu un diagnostic de tipul "Ayurveda", care este medicinatraditionala indiana, ce clasifica bolnavii in trei tipuri de baza: aer (slab, agitat, creativ, predispus la spondiloza sau boli de rinichi, de pilda), foc (iute, agil, inteligent, chiar agresiv) si apa. In functie de diagnosticul ayurvedic, pe care il confrunt cu diagnoza clasica

si cu o examinare atenta a pupilei, inclusiv a irisului, dupa principiile "iridiologiei" inventate de mine, stiu care sunt produsele apicole de care are nevoie pacientul. De exemplu, laptisorul de matca se potriveste tipului "aer". In aceeasi ordine, am constatat ca marea majoritate a gastritelor se vindeca in proportie de 99% cu propolis, iar ulcerul dispare dupa 2-3 sedinte de apipunctura.

Marius Petrescu
Fotografii de Emanuel Tanjala

(In numarul viitor: Cancerul si intepaturile de albine)
Materiale documentare si informative inedite, puse la dispozitia revistei de doctorul Stangaciu

Alimente si bauturi vindecatoare

Proaspete, selectate dupa miros si gust, consumate numai cu placere, foarte bine mestecate, urmatoarele "alimente-medicament" va pot reda Sanatatea:

Fructe bine si natural coapte. Sucuri de fructe si/sau legume foarte proaspete. Mierea de albine: 1-6 linguri/zi, in ceaiuri, limonade.

Polen, pastura: 1-6 lingurite/zi. Laptisor de matca: 100-400 mg/zi.

Legume si zarzavaturi netratate chimic. Verdeturi (patrunjel, marar, leustean, urzici, salata etc.). Radacinoase (morcovi, telina, sfecla rosie, hrean ras etc.).

Condimente usoare (coriandru, anason, busuioc, tarhon, chimion, ghimbir).

Condimente tari (usturoi, ceapa, hrean, praz, mustar).

Otet de mere: 1-3 lingurite/zi + apa + miere. Sare grunjoasa sau sare de mare, maximum 3-5 g/zi (daca medicul permite!).

Drojdie de bere proaspata: o lingurita/zi.

Ciuperci comestibile proaspete, soia (sub orice forma: coapta, germinata etc.).

Cereale (grau, orez, porumb, hrisca, secara), germeni de grau: 1-3 lingurite/zi.

Graul incoltit, painea graham, painea integrala, painea neagra.

Tarate de grau (2-3 linguri inmuiate 8-10 ore in 500 ml apa; se consuma integral pe parcursul unei zile). Bors din tarate de grau: 1-2 cani/zi. Braga.

Seminte crude (dovleac, floarea-soarelui, nuci, alune, migdale, arahide etc.). Ulei crud de masline si/sau floarea soarelui (ideal, presate la rece): 1-4 lingurite/zi.

Supe, ciorbe de legume si zarzavaturi, cartofi fierti in coaja sau copti.

Piure de cartofi cu ulei crud de floarea-soarelui si/sau mujdei de usturoi.

Lapte prins, iaurt, sana, chefir, unt clarificat, branza foarte proaspata, urda, cas, zer. Fructe de mare (midii, stridii, crabi, rapana, creveti).

Peste foarte proaspat ori congelat, icre de peste proaspete.

Galbenus de ou crud: 1 la micul dejun + miere (iaurt, lapte batut).

Oua de prepelita crude: 3-5 inainte de micul dejun.

Surse vegetale de proteine: polen, fasole, linte, mazare, bob, alune, arahide, nuci, seminte crude comestibile, germeni de grau, ciuperci, drojdie de bere etc.

Fiecare imbucatura trebuie mestecata de cel putin 30 de ori inainte de inghitire. Alimentele solide trebuie mestecate pana devin lichide, iar cele lichide, inainte de a fi inghitite, trebuie "mestecate"!

Cumpatarea este calea cea mai sigura spre sanatate. Mancati intotdeauna numai cand va este foame si sculati-va de la masa pe jumatate satui). Uneori, cantitatea este mai importanta decat calitatea...

In fiecare miercuri si vineri, daca medicul curant va aproba, tineti post.